77 - The Emissaries - Al-Mursalāt
Pe trimisele neîncetat!
Pe vântoasele aprige la suflat!
Pe solii iute răspânditori!
Pe despărţitorii osânditori!
Pe ai amintirii aducători!
— întru dezvinuire ori întru predicare —
Cu ce sunteţi ameninţaţi va veni neapărat,
când stelele vor fi şterse,
când cerul va fi despicat
când munţii vor fi în ţăndări aruncaţi,
când trimişilor un răgaz le va fi dat!
Pentru ce zi au fost sorocite, oare?
Pentru Ziua Cumpenei.
Cum vei şti tu oare ce este Ziua Cumpenei?
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
Nu i-am nimicit pe oamenii dintâi?
Nu îi facem pe cei de apoi să le urmeze?
Aşa vom face cu toţi nelegiuiţii.
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
Nu v-am creat Noi din apă lepădată
pe care am pus-o într-un vas trainic
până la un soroc ştiut?
Noi am sortit aşa! Ferice de cei sortitori!
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
N-am făcut Noi pământul loc de adunare
pentru vii şi pentru morţi?
Nu am înălţat Noi munţii semeţi? Şi v-am dat să beţi apă dulce?
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
Duceţi-vă la ceea ce-aţi hulit!
Duceţi-vă către umbra în trei ramuri împărţită
care nici nu umbreşte şi nici de flacără nu scuteşte!
Ea împrăştie scântei cât palatul
asemenea unor galbene cămile!
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
În Ziua aceea, ei nu vor putea vorbi
şi nu li se va îngădui să se dezvinovăţească.
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
Aceasta va fi Ziua Cumpenei când vă vom strânge pe voi laolaltă cu cei dintâi.
Dacă aveţi vreun vicleşug, vicleniţi asupra Mea!
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
Cei temători vor sta la umbră, lângă izvoare,
şi vor avea fructele pe care şi le doresc.
“Mâncaţi şi beţi în tihnă ca răsplată a faptelor voastre!”
Aşa îi răsplătim Noi pe cei ce-au făptuit binele.
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
“Mâncaţi şi bucuraţi-vă puţin, voi, cei care sunteţi nelegiuiţi!”
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
Când li se spune: “Îngenunchiaţi!” Ei nu îngenunche.
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
După aceasta, în ce spusă vor mai crede?