89 - The Dawn - Al-Fajr
Pe zori!
Pe cele zece nopţi!
Pe cel pereche şi pe cel nepereche!
Pe noapte când se împuţinează!
Este oare acesta un jurământ pentru cel cu cuget dăruit?
Nu ai văzut ce a făcut Domnul tău din adiţi
şi din Imran, cetatea cu coloane,
ce în alt ţinut n-a fost ca ea alta creată?
Şi din tamudiţi care au scobit stânca în vale?
Şi din Faraon cu ţepuşele sale?
Din toţi cei care se ticăloşesc pe lumea aceasta
şi o umplu de stricăciune?
Domnul tău i-a plesnit cu biciul osândei,
căci Domnul tău este asupra tuturor Veghetor.
Când omul este pus la încercare de Domnul său, cinstindu-l şi copleşindu-l cu daruri, atunci spune: “Domnul meu mă cinsteşte!”
Când însă îl pune la încercare, drămuindu-i traiul, atunci spune: “Domnul meu mă înjoseşte!”
Nu, voi sunteţi cei care nu cinstiţi orfanul!
Voi sunteţi cei care nu lăsaţi să fie ospătat sărmanul!
Voi mâncaţi cu lăcomie moştenirea!
Voi iubiţi în neştire bogăţia!
Nu, când pământul va fi făcut fărâme,
iar Domnul tău va veni cu îngerii, rând după rând:
în Ziua aceea, va veni Gheena şi în Ziua aceea, omul îşi va aminti... La ce-i mai foloseşte însă să-şi amintească atunci?
El va spune: “Ce bine ar fi fost de aş fi făcut ceva pentru Viaţa mea de Apoi!”
În Ziua aceea va fi chinuit cum chinuit nu a mai fost nimeni,
şi va fi încătuşat cum încătuşat nu a mai fost nimeni.
Suflete ostoit!
Întoarce-te la Domnul tău, mulţumit şi dând mulţumire!
Intră dimpreună cu robii Mei!
Intră în Raiul Meu!