69 - The Reality - Al-Ĥāqqah
Cea care înconjoară!
Ce este cea care înconjoară?
Cum vei şti tu oare ce este cea care înconjoară?
Tamudiţii şi adiţii au socotit-o pe cea care bate minciună!
Tamudiţii pieriră în tunete şi fulgere.
Adiţii pieriră în vântul şuierător, năpraznic,
pe care l-am dezlănţuit asupra lor şapte nopţi şi opt zile de prăpăd. Să fi văzut poporul acela trântit ca nişte găunoase buturugi de curmal!
Vezi, cumva, c-ar fi rămas ceva după ei?
Faraon şi cei care au trăit înaintea lui, precum şi cetăţile cele de-a-ndoaselea, au adus păcatul.
Ei nu au dat ascultare trimisului Domnului lor şi Dumnezeu i-a luat fără zăbavă.
Când apele s-au revărsat, v-am luat în arcă,
ca să vă facem vouă din aceasta o amintire pe care urechea păstrătoare să o păstreze.
Când se va suna din trâmbiţă o dată,
când pământul şi munţii vor fi căraţi şi fărâmiţaţi deodată,
cea care cade neapărat în Ziua aceea va cădea,
iar cerul se va crăpa şi se va despica în Ziua aceea.
Îngerii se vor ţine de marginile lui, iar opt dintre ei vor purta Tronul Domnului în Ziua aceea.
În Ziua aceea veţi fi întorşi pe toate părţile şi nici o taină de-a voastră nu va rămâne ascunsă.
Celui ce i se va da cartea sa în mâna dreaptă va spune: “Iată, citiţi cartea mea!
Îmi închipui că îmi voi găsi socoteala!”
El va avea un trai plăcut
într-o Grădină prea-înaltă,
cu roade de cules la îndemână.
“Mâncaţi şi beţi în pace ca răsplată a ceea ce aţi săvârşit în zilele duse.”
Celui ce i se va da cartea sa în mâna stângă va spune: “Vai mie! Ce bine ar fi fost de nu mi s-ar fi dat cartea
şi nu mi-aş fi ştiut socoteala!
Vai! Ce bine era de-ar fi fost săvârşitoare (moartea)!
Averea la nimic nu mi-a slujit
şi puterea mi-a pierit!”
“Luaţi-l şi înjugaţi-l!
Aruncaţi-l în Iad!
Legaţi-l apoi cu un lanţ de şaptezeci de coţi.”
El nu credea în Dumnezeu cel Mare
şi nu îndemna pe nimeni să ospăteze sărmanul.
Astăzi, nu mai are nici un prieten apropiat,
nici mâncare afară de ghislin
pe care o mănâncă numai păcătoşii.
Ba nu! Jur pe ceea ce vedeţi
şi pe ceea ce nu vedeţi!
Acestea sunt spusele unui trimis cinstit,
şi nu sunt spusele unui poet — atât de puţin credeţi!
şi nici ale unui prezicător — atât de puţin cugetaţi!
Ci este o Pogorâre de la Domnul lumilor!
Dacă acesta ar fi făcut născociri asupra Noastră,
l-am fi apucat cu mâna dreaptă,
apoi i-am fi tăiat vena gâtului
şi nici unul dintre voi nu ne-ar fi putut sta în cale!
Aceasta este drept amintire celor temători,
însă Noi ştim că unii dintre voi o socotesc minciună!
Ea este tânguire celor tăgăduitori!
Acesta este Adevărul cel adevărat!
Preamăreşte Numele Domnului tău cel Mare!