Toate bibliotecile islamice
1

Ta. Sin. Mim.

2

Acestea sunt versetele Cărţii desluşite!

3

S-ar putea să te îmbolnăveşti de mâhnire fiindcă ei nu sunt credincioşi!

4

Dacă am voi, am pogorî din cer un semn asupra lor şi grumazurile lor se vor pleca smerite înaintea lui.

5

Nici o nouă amintire de la Milostivul nu le va veni fără ca ei să nu-i întoarcă spatele.

6

Ei hulesc acum, însă curând le vor veni proorocirile despre ceea ce ei batjocoresc.

7

Oare ei nu văd pământul? Câte soiuri folositoare am făcut să răsară pe el!

8

Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.

9

Domnul tău este Puternicul, Milostivul.

10

Domnul tău l-a strigat pe Moise: “Du-te la poporul nedrept,

11

poporul lui Faraon. Oare ei nu se tem?”

12

El spuse: “Domnul meu! Mă tem că mă vor socoti mincinos.

13

Inima mi se strânge, limba mi se împleticeşte. Trimite-l pe Aaron!

14

Ei vor arunca asupra mea vreun păcat şi îmi este teamă că mă vor ucide”

15

Dumnezeu spuse: “Ba nu!... Plecaţi amândoi cu semnele Noastre. Vom fi cu voi şi vom asculta.

16

Duceţi-vă amândoi la Faraon şi spuneţi-i: “Noi suntem solia Domnului lumilor!

17

Trimite-i cu noi pe fiii lui Israel!”

18

Faraon spuse: “Nu te-am crescut între noi pe când erai copil? N-ai petrecut între noi ani din viaţa ta?

19

Tu ai făcut apoi fapta pe care ai făcut-o, căci eşti dintre cei nemulţumitori.”

20

Moise spuse: “Am făcut-o pe când eram între cei rătăciţi.

21

Am fugit de la voi, căci îmi era frică de voi. Domnul meu mi-a dăruit înţelepciunea şi m-a rânduit între trimişi.

22

Oare binefacerea pe care mi-ai arătat-o să fie aceea că ai robit pe fiii lui Israel?”

23

Faraon spuse: “Cine este, aşadar, Domnul lumilor?”

24

Moise spuse: “Este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi crede cu tărie!”

25

Faraon spuse suitei sale: “Aţi auzit?”

26

Moise spuse: “Este Domnul vostru, Domnul strămoşilor voştri dintâi.”

27

Faraon spuse: “Trimisul ce v-a fost trimis este nebun.”

28

Moise spuse: “El este Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi pricepe!”

29

Faraon spuse: “Dacă îţi iei alt dumnezeu în locul meu, te voi arunca între întemniţaţi.”

30

Moise spuse: “Şi dacă îţi voi aduce un lucru fără tăgadă?”

31

Faraon spuse: “Adu-l dacă eşti sincer!”

32

Atunci îşi aruncă toiagul, şi iată-l un adevărat balaur!

33

El întinde mâna, şi iat-o albă pentru cei care priveau!

34

Faraon spuse căpeteniilor care îl înconjurau: “Acesta este un vrăjitor iscusit!

35

El vrea să vă alunge din ţinutul vostru prin vraja sa. Ce porunciţi?”

36

Ei au răspuns: “Spune-le să aştepte, el şi fratele său şi trimite solii în cetăţi să-i adune

37

şi să-ţi aducă pe toţi vrăjitorii iscusiţi.”

38

Fură adunaţi toţi vrăjitorii la vremea din ziua hotărâtă

39

şi li se spuse oamenilor: “V-aţi adunat?

40

Poate îi vom urma pe vrăjitori, dacă vor ieşi învingători.”

41

Vrăjitorii i-au spus lui Faraon apropiindu-se: “De vom ieşi învingători, vom căpăta vreo răsplată?”

42

“Da, şi veţi fi în suita mea.”

43

Moise le spuse: “Aruncaţi ce aveţi de aruncat.”

44

Ei îşi aruncară funiile şi toiegele spunând: “Prin puterea lui Faraon, vom fi învingători!”

45

Moise îşi aruncă toiagul şi acesta înghiţi ceea ce ei născociseră.

46

Vrăjitorii căzură atunci în genunchi

47

spunând: “Noi credem în Domnul lumilor!

48

Domnul lui Moise şi al lui Aaron!”

49

Faraon spuse: “Voi aţi crezut în El înainte ca eu să vă dau îngăduinţa, căci El este mai marele vostru care v-a învăţat vrăjitoria. Veţi afla curând! Voi pune să vi se taie mâinile şi picioarele în curmeziş, iar apoi voi pune să vă răstignească pe toţi”

50

Ei spuseră: “Nu ne pasă, căci noi la Domnul nostru ne întoarcem.

51

Noi cu tărie dorim ca Domnul nostru să ne ierte nouă greşelile noastre, căci noi suntem întâii credincioşi.”

52

Noi i-am dezvăluit lui Moise: “Pleacă cu robii Mei noaptea. Veţi fi urmăriţi.”

53

Faraon îşi trimise adunători în cetăţi:

54

“Aceştia nu sunt decât o ceată mică

55

şi sunt foarte furioşi pe noi,

56

însă noi suntem mulţi şi cu mintea trează.”

57

Noi i-am izgonit din grădini, de la izvoare,

58

de la comori şi de la loc îmbelşugat.

59

Astfel Noi le-am dat moştenire fiilor lui Israel.

60

I-au urmărit înspre Răsărit.

61

Când cele două gloate se zăriră, soţii lui Moise spuseră: “Suntem ajunşi din urmă!”

62

Moise spuse: “Ba nu!... Domnul meu este cu mine şi El mă va călăuzi!

63

Noi i-am dezvăluit atunci lui Moise: “Loveşte marea cu toiagu-ţi.” Ea se va despica atunci, şi fiece parte va fi asemenea unui munte grozav.

64

Noi i-am lăsat pe ceilalţi să se apropie,

65

în timp ce pe Moise l-am mântuit cu cei care se aflau cu el,

66

i-am înecat pe cei care îi urmăreau.

67

Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.

68

Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.

69

Istoriseşte-le povestea lui Abraham!

70

El spuse tatălui său şi poporului său: “Cui vă închinaţi voi?”

71

Ei spuseră: “Ne închinăm unor idoli, de care rămânem legaţi.”

72

El spuse: “Vă aud când îi chemaţi?

73

Vă folosesc ori vă păgubesc?”

74

Ei spuseră: “Nu!... Noi i-am aflat şi pe taţii noştri făcând la fel.”

75

El spuse: “Aţi văzut la ce vă închinaţi,

76

voi şi strămoşii voştri dintâi?

77

Aceşti idoli îmi sunt vrăjmaşi, şi nu Domnul lumilor

78

care m-a creat. El este Cel ce mă călăuzeşte;

79

El este Cel ce mă hrăneşte şi mă adapă;

80

El este Cel ce mă lecuieşte când sunt bolnav;

81

El este Cel ce mă va da morţii şi El mă va învia;

82

El este Cel ce — aşa râvnesc — îmi va ierta mie greşelile mele în Ziua judecăţii.

83

Domnul meu! Dăruieşte-mi înţelepciunea şi rânduieşte-mă între cei drepţi.

84

Fă-mi o limbă ce va vesti Adevărul celor care va să vină.

85

Rânduieşte-mă printre moştenitorii Grădinii plăcerilor.

86

Iartă-i tatălui meu, căci el a fost dintre cei rătăciţi.

87

Nu mă ruşina în Ziua când (oamenii) vor fi sculaţi,

88

în Ziua când nici averile, nici copiii nu vor sluji la nimic,

89

în afara celor care vin la Dumnezeu cu o inimă curată.”

90

Grădinile vor fi apropiate de cei temători,

91

iar Iadul va fi ivit celor rătăciţi.

92

Li se va spune: “Unde sunt cei cărora vă închinaţi în locul lui Dumnezeu?

93

Vă vor ajuta pe voi ori se vor ajuta pe ei înşişi?”

94

Vor fi repeziţi în Gheena, ei şi toţi rătăciţii,

95

precum şi toate oştirile lui Iblis.

96

Ei vor spune certându-se între ei:

97

“Pe Dumnezeu! Noi ne aflam într-o rătăcire vădită

98

când ne socoteam deopotrivă cu Domnul lumilor!

99

Numai cei nelegiuiţi ne-au rătăcit!

100

Noi nu avem nici un mijlocitor,

101

nici un prieten zelos!

102

Dacă ar mai fi pentru noi întoarcere, atunci am fi credincioşi!”

103

Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.

104

Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.

105

Poporul lui Noe i-a socotit pe trimişi mincinoşi,

106

când fratele lor Noe le spuse: “Nu vă temeţi, oare?

107

Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.

108

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!

109

Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.

110

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!”

111

Ei spuseră: “Să credem în tine, când cei care te urmează sunt cei prea-umili?”

112

El spuse: “Nu am ştiinţă de ceea ce fac ei,

113

numai Domnul meu îi poate judeca. O, dacă v-aţi da seama!

114

Eu nu-i alung pe credincioşi,

115

căci eu nu sunt decât un predicator cu vorbă limpede.”

116

Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Noe, vei fi omorât cu pietre!”

117

El spuse: “Domnul meu! Poporul meu m-a socotit mincinos.

118

Judecă între mine şi ei. Mântuieşte-mă pe mine şi pe credincioşii ce sunt cu mine.”

119

Noi l-am mântuit pe el şi pe cei care erau cu el pe arca încărcată,

120

şi i-am înecat apoi pe cei rămaşi.

121

Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.

122

Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.

123

Adiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi,

124

când Hud, fratele lor le spuse: “Nu vă temeţi, oare?”

125

Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere.

126

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.

127

Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.

128

Veţi zidi pe fiece înălţime un semn ca să vă jucaţi?

129

Vă veţi face întărituri ca şi cum aţi veşnici?

130

Când loviţi, loviţi ca nişte despoţi?

131

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.

132

Temeţi-vă de Cel ce v-a dăruit ceea ce ştiţi,

133

de Cel ce v-a dăruit dobitoace şi copii,

134

grădini şi izvoare.

135

Eu mă tem pentru voi de osânda unei Zile mari.”

136

“Deopotrivă ne este dacă ne ţii predici ori dacă nu ne ţii!

137

Aceasta nu este decât felul de a fi al celor dintâi şi

138

noi nu vom fi osândiţi.”

139

Ei l-au socotit mincinos şi Noi, atunci, i-am nimicit. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.

140

Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.

141

Tamudiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi,

142

când Salih, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?

143

Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere.

144

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!

145

Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.

146

Veţi fi lăsaţi oare să vă tihnească ceea ce aveţi aici

147

grădini şi izvoare,

148

holde şi curmali cu ciorchini grei?

149

Vă scobiţi cu îndemânare case în munţi?

150

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.

151

Nu ascultaţi porunca celor necumpătaţi

152

care seamănă stricăciune pe pământ şi nu fac nimic drept.”

153

Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi!

154

Şi fiindcă eşti un om asemenea nouă, adu-ne un semn, dacă spui adevărul!”

155

El spuse: “Această cămilă va bea, şi voi veţi bea, fiecare în ziua hotărâtă.

156

Nu-i faceţi nici un rău, căci o osândă într-o zi mare vă va lua.”

157

Ei o ologiră, însă dimineaţa se căiră,

158

căci osânda îi luă. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.

159

Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.

160

Poporul lui Lot i-a socotit pe trimişi mincinoşi,

161

când Lot, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?

162

Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.

163

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.

164

Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.

165

Vă apropiaţi de bărbaţii din aceste lumi

166

părăsindu-vă soţiile, create vouă de Domnul vostru? Sunteţi un popor călcător al legii.”

167

Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Lot, vei fi izgonit.”

168

El spuse: “Urăsc fapta voastră!

169

Domnul meu! Mântuieşte-mă pe mine şi pe ai mei de ceea ce fac ei.”

170

Noi l-am mântuit pe el şi pe toţi ai săi,

171

în afara unei bătrâne rămase în urmă,

172

şi i-am stârpit apoi pe ceilalţi,

173

trimiţând asupra lor o ploaie. Rea a fost ploaia pentru cei cărora li s-a predicat!

174

Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.

175

Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.

176

Oamenii din al’Aika i-au socotit pe trimişi mincinoşi,

177

când Şu’aib le spuse: “Nu vă temeţi, oare?

178

Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.

179

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.

180

Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.

181

Fiţi cinstiţi la măsură şi nu fiţi dintre cei păgubitori.

182

Cântăriţi cu drept cântar.

183

Nu-i păgubiţi pe oamenii în avutul lor. Nu săvârşiţi fărădelegi pe pământ, semănând stricăciune!

184

Temeţi-vă de Cel ce v-a creat pe voi şi pe leaturile dintâi.”

185

Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi!

186

Şi fiindcă nu eşti decât un om asemenea vouă, noi gândim că eşti dintre mincinoşi.

187

Prăvale cerul în bucăţi asupra noastră, dacă spui adevărul!”

188

El spuse: “Domnul meu ştie prea bine ceea ce faceţi.”

189

Ei l-au socotit pe Şu’aib mincinos, însă i-a luat osânda zilei Întunecării. Şi a fost osânda unei zile mari.

190

Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.

191

Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.

192

El este o pogorâre de la Domnul lumilor.

193

Duhul lui credincios a pogorât cu el

194

asupra inimii tale ca tu să fii dintre predicatori,

195

într-o limbă arabă desluşită.

196

Aceasta se află deja în Psalmii celor dintâi.

197

Nu este pentru ei un semn pe care învăţaţii fiilor lui Israel îl cunosc?

198

Dacă l-am fi pogorât asupra unui străin

199

şi li l-ar fi citit, ei n-ar fi crezut.

200

Astfel îi tăiem drum în inimile nelegiuiţilor,

201

însă ei nu cred în el, până ce nu văd osânda cea dureroasă

202

ce le va veni deodată, fără ca ei să presimtă.

203

Ei vor spune atunci: “Ni se mai dă un răgaz?”

204

Ei cer venirea osândei Noastre degrabă?

205

Chiar de le dăruim bucurii ani de zile, tu nu vezi că

206

tot vine la ei ceea ce li s-a făgăduit şi

207

îndestularea nu le va mai fi de nici un folos?

208

Noi n-am nimicit nici o cetate care să nu fi avut predicatori.

209

întru amintire, căci Noi nu suntem nedrepţi.

210

Nu diavolii s-au pogorât cu el!

211

Acesta nu le este pe plac, însă sunt neputincioşi!

212

Ei vor fi îndepărtaţi de la ascultarea lui.

213

Nu chema alt dumnezeu alături de Dumnezeu, căci astfel vei fi printre cei osândiţi.

214

Previne-i pe cei mai apropiaţi din obştea ta!

215

Coboară-ţi aripa asupra credincioşilor care te urmează.

216

Spune-le când nu-ţi dau ascultare: “Eu n-am nici o vină pentru ceea ce faceţi!”

217

Încrede-te în Puternicul, Milostivul.

218

El te vede când te ridici

219

şi când te vânzoleşti printre cei prosternaţi.

220

El este Auzitorul, Ştiutorul!

221

Să vă dau de ştire asupra cui vor pogorî diavolii?

222

Ei pogoară asupra oricărui clevetitor păcătos!

223

Ei ciulesc urechea..., însă cei mai mulţi sunt mincinoşi.

224

Şi poeţii! Ei sunt urmaţi doar de cei care se rătăcesc.

225

Nu-i vezi oare? Ei aiurează în fiece vale,

226

spunând ceea ce nu fac,

227

în afară de cei care cred şi săvârşesc fapte bune şi-L amintesc pe Dumnezeu adesea, şi se apără când sunt nedreptăţiţi. Cei nedrepţi vor cunoaşte curând pe ce parte s-au întors!